In anii 1937-1939 Clubul Alpin Roman avea ca obiective de dezvoltare construirea urmatoarelor refugii si cabane:
1. Refugiul Costila – in Valea Costilei la baza Tancului Ascutit
2. Caminul Alpin – in orasul Busteni
3. Refugiul Caraiman – in Poiana Tarlelor ( cunoscuta astazi ca Poiana Inalta )
4. Casa de adapost Poiana Costilei – in Poiana Costilei
Initial construirea Refugiului Caraiman si a Casei de adapost Poiana Costilei a fost amanata pana la terminarea constructiilor refugiul Costila si Caminul Alpin, dar din pacate dupa finalizarea acestora a inceput razboiul si s-a renuntat complet.
Din Buletinul Alpin, Decembrie 1937, pag. 30:
“Sectiunea Busteni a obtinut din partea primariei comunei Busteni, aprobarea de principiu a cesiunii unui teren situat in Poiana Costila, urmand ca determinarea la fata locului a parcelei, precum si formalitatile ce vor mai necesita sa fie perfectate in curand. S’au facut totodata interventii pentru obtinerea din timp a materialului lemnos, necesar pentru casa pe care clubul intentioneaza s’o construiasca in aceasta minunata poiana, cu concursul sectiunii Busteni. Acesta conform rezultatelor obtinute, va fi procurat din zona limitrofa poienei”
Din Buletinul Alpin, Aprilie 1939, pag. 30:
“O mana de oameni saraci si ocupati cu castigarea propriei lor existente, insa manati de un entuziasm fara margini si cu o energie darza, au fost in stare, rupandu-si din timpul, odihna si banii lor, sa duca la capat un program de realizari, infaptuit numai pentru imbogatirea patrimoniului turismului romanesc. Aceasta activitate intensa, inteleasa de foarte putini oameni de bine, privita in schimb cu o mareata indiferenta de altii, poate mai indicati prin rolul lor de a da o mana de ajutor unor opere de folos obstesc, va continua tot in acelasi ritm si in cursul anului acesta. Amenajarea interioara a Caminului Alpin Busteni, casa de adapost din Poiana Costilei, Refugiul Caraiman din Poiana Tarlelor, sunt atatea puncte de onoare, inscrise in programul de activitate a Clubului Alpin Roman pe anul in curs. “
Comments